La nici trei ani de la modernizare a fostului Cinema Popular, începe să se vadă profesionalismul firmei care a efectuat lucrările.

Clădirea din municipiul Satu Marede de pe str,. Ştefan cel Mare, a avut o lungă perioadă destinaţia de ”clădire culturală”, şi care a găzduit o lungă perioadă fostul cinematograf Popular. În urbea sătmăreană această clădire a fost şi este cunoscută ca fiind clădirea ”Casa Meşteşugarilor”, construită în anul 1911, când un număr mare de asociaţii meşteşugăreşti (mici şi mari meşteşugari din Satu Mare), au decis construirea unui sediu comun, pentru a avea o locaţie adecvată pentru asemenea manifestaţii. Şi ce nu scrie în cărţile de istorie, trebuie să amintim sătmărenilor că în această perioadă, (început de secol 20), oraşul nostru era un mic oraş de provincie, unde meşteșugurile de toate felurile erau la cotele cele mai înalte. Fără resurse naturale de importanţă majoră, acest oraş a devenit încet-încet un oraş al meseriaşilor de top în toate domeniile din economie şi singura modalitate de a devenii competitivi în situaţia aceea de început de secol 20, a fost dezvoltarea aptitudinilor şi măestriei meşteşugarilor. În această perioadă, în oraşul preponderent agricol, s-a ivit necesitatea apariţiei unor meseriaşi care să-ţi repare uneltele agricole, să-ţi construiască o casă, să-ţi asigure un transport către piaţă, să-ţi repare ceasul, să-ţi facă harnașament la cai şi lista poate continua. Aşa s-a ajuns că Satu Mare (Salzmar, Szatmar) în funcţie de situaţiile politice şi economice, a devenit un oraş care s-a bazat pe singurele resurse de care poate să dispună. Aşa au apărut atelierele de manufactură cu meseriaşi din toate domeniile de activitate necesare acestei perioade şi care au performat în pregătirea ucenicilor, calfelor, care să ducă mai departe aceste îndeletniciri şi meserii. Această tendinţă a continuat şi în perioadele interbelice când oraşul a fost ,,relocat’ ba Ungariei, ba României. Sătmărenii şi-au desfăşurat activitatea în acelaşi fel: au lucrat, au produs! După 1945, când s-a instaurat dictatura comunistă, aceşti extraordinari meseriaşi au fost obligaţi să intre în cooperative meşteşugăreşti de profil aducând în aceste cooperative tot ceea ce au agonisit până atunci sub formă de ,,părţi sociale”.  Aşa s-au înfiinţat cooperativele din mediul urban sub ,,oblăduirea UCECOM, sau sub oblăduirea de la judeţ FEDERAlCOOP.  Nu cred că este necesar să amintesc aceste cooperative, întrucât sunt bine cunoscute: Tehnometal, Munca, Constructorul, Igiena, Îmbrăcămintea, Unirea Invaliziilor etc. (fapte mai puţin cunoscute de tinerii de azi) şi care în mod paradoxal sunt descendenţii acestor meseriaşi de prima mână. Poate mă întrebaţi de ce a fost nevoie de acest preludiu când noi vrem să vorbim de ,,Casa Meşteşugarilor”?

Ei bine, conducătorii acestor cooperative ajunse din păcate pe linie politică PCR și fără să aibă nicio legătură cu cooperaţia au devenit legal sau ilegal (?) proprietarii Casei Meşteşugarilor. Şi aşa această clădire emblemă a oraşului, datorită acestori ,,proprietari”a ajuns într-o stare avansată de degradare. Şi aşa cum ne-am obişnuit deja, sfidând membrii cooperatori care au fost ,,plătiţi cu acţiuni” (pe hârtie) la fiecare cooperativă, în funcţie de cât au cotizat la patrimoniul cooperatvei, aceşti aşa zişi proprietari ai cooperativelor meşteşugăreşti au pus la vânzare clădirea.

Aşa am ajuns pe 2 iunie 2015, când s-a hotărât pe plan local ca Cinematograful Popular (adică Casa Meşteşugarilor) să fie transformat în centru de afaceri. Hai să o luăm cronologic:

August 2016. Aici intervine Agenţia de mediu Satu Mare cu un proiect futurist despre realizarea unui tunel sub Someş. O firmă din Ungaria fiind deja interesul să realizeze studiul cu privire la realizarea acestui tunel şi modul în care el poate fi executat. Agenţia pentru Protecţia Mediului care zice că are experienţă, ca aplicant de proiecte pentru fonduri europene pe mediu, a încercat să facă nişte proiecte ecologice printre care să reabiliteze fosta baie comunală, fostul cinema Popular şi să realizeze tabăra ecologică de la Tarna Mare, la care se adaugă şi un proiect futurist asupra unui unui tunel pe sub Someş şi care ar putea primi un aspect ecologic atât de puternic încât să fie acceptat pe fondurile mediu.

Ce s-a întâmplat cu aceste proiecte? Zero Barat!

Tunelul sub Someş uitat şi de alfel fără sens. (firma NEPI face pod pitonal suspendat peste Someş azi 2018), tabăra de la Tarna Mare a fost înstrăinată în condiţii mai mult decât suspecte, iar clădirea Cinematografului Popular (Casa  Meşteşugarilor) a intrat în reabilitare. La finalizarea lucrărilor de reabilitare clădirea a fost recepţionată şi a primit toate avizele de funcţionare inclusiv de la mediu..

În nici trei ani de la finalizarea lucrărilor de modernizare a fostului Cinema Popular, începe să se vadă profesionalismul firmei care a efectuat lucrările.

În clădire au început deja să apară crăpături, este plin de igrasie şi mucegai. Din imagini se poate vedea cel mai bine cum arată  clădirea.

Lucrarea a fost executată de către o firmă din Ungaria.

Reabilitarea s-a făcut cu fonduri europene prin proiectul proiectului ”Investiţii imobiliare în vederea dezvoltării întreprinderilor româno-maghiare” un parteneriat între Satu Mare şi Nyiregyhaza.

Proiectul a fost implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013 şi finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanţarea naţională a celor două state membre participante în program, Ungaria şi România. Valoarea totală a proiectului a fost de 1.917.005,58 euro, iar termenul de finalizare a fost până în ianuarie 2016.

Liderul proiectului a fost Fundația PRIMOM pentru promovarea întreprinderilor din judeţul Szabolcs- Szatmar-Bereg, partener proiect – Municipiul Satu Mare iar partener asociat Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare. Valoarea totală a proiectului este de 1.917.005,58 euro: lider proiect – 887.763,33 euro şi partener proiect –1.029.242,25 euro.

După nici trei ani de la data recepţiei acestei lucrări de o anvergură de aproape 2 milioane de euro, constatăm că lucrările de reabilitare îşi arată deficienţele. Vedem că nimic din proiectele de utilizare a clădirii nu sunt puse în practică, spaţiile sunt nefolosite şi se degradează. Chiar dacă pe faţadă încă nu se văd, dar pe interior neprofesionalismul celor care au primit aproape 2 milioane de euro pentru această lucrare sunt mai mult decât vizibile Mă întreb: are această clădire de patrimoniu un administrator ? Eu cred că are un funcţionar plătit foarte bine ca de obicei şi care-şi face treaba ca un bun ,,gospodar”.

Ca un bun contribuabil al acestui oraş, am o întrebare către Protecţiei Mediului Satu  Mare:  după ce aţi dat aviz favorabil din partea  Protecţiei Mediului Satu  Mare pentru exploatarea acestei clădiri  care se degradează, aţi mai trecut pe acolo să vedeţi cum rezistă lucrarea avizată în urmă cu nici trei ani? Există vreo perioadă de garanţie sau nu pentru lucrare? Cine este beneficiarul sau gestionarul acestei clădiri emblemă a oraşului ? Se pare că nepăsarea şi proasta administrare a clădirii va face ca în câţiva ani se semene cu clădirile din imediata vecinătate. Păcat! Şi ar fi multe, multe, multe întrebări către aleşii locali şi pentru cei puşi în funcţii pe criterii politice (din păcate) şi care nu-şi fac treaba.

AA