Am scris de nenumărate ori despre revoltătoarele retrocedări care au sfâşiat Sătmarul, după Revoluţie.

Există o Mafie locală uriaşă care de ani de zile, cu complicitatea mai mult sau mai puţin directă a organelor abilitate, face legea în acest domeniu.

Desigur, s-au făcut şi retrocedări pe bune dar tare ni-e teamă că numărul celor penale ori dubaşe, este mult mai mare decât al celor făcute cinstit.

La întrebarea asta n-o să ne răspundă nimeni, pentru că mulţi dintre cei care ar trebui să se pronunţe asupra acestor afirmaţii, sunt ei înşişi băgaţi până în gât în tot soiul de porcării.

Profitând de o legislaţie găunoasă, operă voită a samsarilor din Parlament, nişte trepăduşi locali, avocaţi cu coate goale, ori notari famelici, au ajuns astăzi să deţină uriaşe averi făcute din grasele comisioane ale retrocedărilor.

Ar fi destul doar ca un investigator inteligent să verifice puţin aceste dosare de retrocedare şi modul lor de soluţionare. Din prima, ar putea lega vreo 10 inşi şi să-I trimită la pârnaie.

Dar băieţii ăştia dorm foarte liniştitţi. S-au acoperit aşa de bine cu hârtii, şi au creat un lanţ atît de puternic de complicităţi oficiale, încât este greu de crezut că s-ar găsi un justiţiar care să scormonească un pic în terifianta junglă a jafului imobiliar.

Este vorba, conform estimărilor unor specialişti din domeniul imobiliar, de o tâlhărie de mai multe zeci de milioane de euro.

Păi gândiţi-vă numai la faptul că în Satu Mare trăiau până în 1944, 13.000 de evrei, mulţi dintre aceştia, foarte avuţi.

Mare parte din ei au pierit la Auschwitz, iar cei care au scăpat, destul de puţini, au emigrat aproape în totalitate, în Israel.

Pe mâna cui se află astăzi averile acestora? Oare ce avocaţi de prin urbe au lucrat la restabilirea drepturilor de proprietate ale evreilor sătmăreni şi cine a tras spuza pe turta lui?

Cei gazaţi la Auschwitz, nu aveau cum să-şi mai revendice bunurile furate de horthyşti şi apoi luate cu japca de comunişti.

În oraşul acesta, aproape oriunde te-ai uita, mai ales în zona sa veche, poţi da peste câte o poveste de jaf şi furt pe faţă.

Toată lumea tace şi unii nu mai pot nici măcar să articuleze un sunet pentru că li-e gura plină de caşcavalul comisioanelor şi peşcheşurilor incasate.

Ar fi destul să se tragă un fir, un singur fir, şi întreaga ţesătură a jafului public s-ar destrăma cât ai clipi.

Ni-e teamă însă că asta nu se va întâmpla la Satu Mare, în vecii vecilor, chiar dacă iată, tanti şefa de la DIICOT, Bica aia, prietena Lenuţei Udrea, şi-a luat-o din plin.

Atunci despre ce mai vorbim noi aici, dacă mafia asta retrocedistă a cotropit până şi cele mai înalte structuri ale statului?

Există un site, http://utopiabalcanica.net, unde am dat peste un clasament foarte ciudat, şi anume, top ten-ul celor mai penibile imnuri de localităţi din România.

Sunt acolo tot felul de răcnete şi imprecaţii cu sforăitoare pretenţii de inspirat imn local, cum ar fi cele al oraşelor Târgu Ocna, Vălenii de Munte, Roman, şi altele, culminând cu cel bilingv, al municipiului Târgu Mureş.

Credem totuşi, că s-a făcut o mare nedreptate, pentru că imnul municipiului Satu Mare, o şuşanea amărâtă, nu figurează în acest top celebru.

Nu ne-am mirat deloc, dar absolut deloc, când am găsit la loc de cinste şi imnul comunei Odoreu, una dintre cel mai jenante făcături, care nu face altceva decât să insulte spiritul unei aşezări unde pe vremuri, se organizau manifestări culturale de înaltă ţinută estetică, ignorate astăzi prin grija edilului şef Mitică, pentru că insul ăsta nu admite să existe ceva în Odoreu care nu îi aparţine: de la conace, clădiri şi terenuri fără număr, până la imnul comunei!

Melodia este o manea ieftină, nici măcar nu e o compoziţii proprie, iar versurile sunt imbecile de-a dreptul.

I-auzi cum începe: ”Azi e mare sărbătoare/ Hai cu toţi să ne-adunăm/ De la mic până la mare/ Împreună să cântăm.

Asta e, asta vă prezentăm, autorul versurilor, vorba lui Mircea Diaconu, nu a găsit altă rimă, aşa că ne adunăm cu ”toţi”, nu cu toţii!

Dar ce mai contează, la un asemenea masacru lingvistic, încă o dobitocie în plus sau în minus…

Bomboana de pe colivă o oferă însă refrenul, plin de anacolute, de parcă ar fi scris de un chinez care a făcut două săptămâni cursuri de limba română.

Citiţi, boieri, dumneavoastră: ”Locul cel mai bun din lume/ Noi aici vom fi mereu/ Tot pământul să răsune/ Strigă: O-do-reu!”

Cu am putea scăpa de jegul ăsta sonor? Foarte simplu: autorul melodiei să interzică Primăriei Odoreu folosirea acesteia pentru imnul cu pricina, iar autorul versurilor, nişte înjghebări idioate, să fie trimis înapoi la şcoală, în clasa a doua, semestrul întâi, ca să înveţe puţină limbă românească.

Porcăria asta umilitoare pentru odorenii adevăraţi, urlă din toate difuzoarele de ziua comunei, iar cei care vin pe acolo, se întreabă: oare ce fel de locuitori pot accepta aceste sinistre făcături? Ce nivel cultural au aceştia?

De dom primar, cel care se laudă că are două facultăţi, nu ne mirăm, orizontul său estetic, cam pe acolo este, cam la valoarea melodiei ăsteia dar dacă ar fi localnic, ar şti măcar atâta lucru, că numele satului tău natal se rosteşte în şoaptă şi cu devoţiune, şi nu se urlă, nu se strigă, ca după o echipă de fotbal din Liga a IV a!

Din păcate, s-au mai comis asemenea nerozii şi în multe alte localităţi dar vorba aia, trăim în democraţie şi fiecare face şi compune după cum îl taie capul!

Proverbul acela cum că după război, mulţi viteji se arată, este, pare-se, foarte bine însuşit şi de către unii şvabi din judeţ.

Conducerea Forumului Democrat German, resepctiv domnul Ioan Leitner, a şi ieşit într-o conferinţă de presă să se fudulească degrabă, cu faptul că un neamţ de-al lor a ajuns, graţie şi eforturilor Forumului, preşedintele României.

Ba mai mult, liderul şvabilor sătmăreni a şi început să facă nişte consideraţii, privind modalităţile de lucru pe care noul preşedinte al statului le va impune în ceea ce priveşte guvernarea, de parcă Leitner ar fi purtătorul său de cuvânt.

Imediat, ne-a venit în minte o fabulă, cea cu musca la arat, şi asta pentru că şvabii sătmăreni, nu au făcut niciun fel de campanie pentru Klaus Johannis, nu s-au exprimat niciodată în favoarea candidaturii acestuia, chestie pe care o ştie toată lumea!

La drept vrobind, şvabii noştri sunt maghiarizaţi aproape în totalitate, iar dacă i-ai pune să spună o singură frază neaoşă în limba germană, sau măcar în dialectul din Schwaben, poate că 90 % dintre ei, s-ar bâlbâi, cât încape!

Nu am înţeles prea bine făloşenia celor de la Forum, doar Johannis a candidat din partea ACL, alianţă cu care FDG nu are nici în clin nici în mânecă.

Schwaben fuşerai