O veste bună: În sfârșit! Am aflat cu îndreptățită mândrie și ușurare amețitoarea veste că în județul nostru nu există decât 12 consumatori de droguri, mari și lați.

”Pe metru pătrat de club!„ am și sărit noi să completăm știrea dar nu, situația se referă la întreg județul, pe u an întreg!, iar acest procent adormitor nu se mai regăsește decât poate în Sahara sau Groenlanda!

Ne mirăm că totuși cineva are tupeul – sau inconștiența – de a da publicității astfel de rapoarte , mult mai năucitoare decât un drog de mare risc.

Și atunci nu există decât două ipoteze: ori organele abilitate sunt rupte de realitate, mai ceva ca un narcoman aflat în pragul sevrajului, ori se minte cu bună știință, doar pentru a mai amăgi cumva, opinia publică.

Este suficientă o mică plimbare în fapt de seară, la sfârșit de săptămână de exemplu, prin cluburile sătmărene, și nu vom da aici nici un nume, mergeți în care vreți, fără osebire, că rezultatul va fi același!

Peste tot vei da peste tineri cu nările iritate și cu ochii plutind într-o ceață aproximativă.

Sunt foarte mulți juni dependenți deja de multă vreme, ale căror drame existențiale, nu încap nicicum, în cifra aia penibilă de 12 persoane care se droghează.

Neguțătorii de vise postmoderniste ori cubiste, ca să folosim un eufemism, o duc foarte bine prin urbe, deoarece își vând marfa…stupefiantă, cât ai zice ”canabis”, unor nefericiți care au apucat-o de ani buni, pe drumul pierzaniei.

Există adevărate rețele, foarte bine puse la punct, și foarte eficace, prin care oricine își poate procura, cu maximă lejeritate, orice drog dorește, mult mai ușor decât în Olanda, să zicem, țara tuturor libertăților halucinogene.

La rândul lor, părinții din ziua de azi sunt total dezarmați, pentru că ei nu au trăit în tinerețea lor acest fenomen și nici nu-și dau seama de ceea ce se întâmplă, nici măcar atunci când odraslele lor vin acasă drogate beton!

Cât despre școală, vorba aia, ca la școală! De multă vreme acest spațiu educațional a devenit un loc consacrat, unde omul nu învață aproape niciodată cu adevărat nimic, iar campaniile antidrog sunt niște jalnice carnavaluri lipsite de orice substanță, care eventual ar mai putea atrage interesul și altor elevi înspre stupefiante, nu să-l determine pe vreunul să renunțe.

Și uite așa, anul viitor ne vom trezi afumați cu o statistică și mai glorioasă, conform căreia nu mai sunt decât șase consumatori de droguri iar peste doi ani vor fi numai trei.

Trei inși care probabil că NU se vor droga!

În orice caz, mult succes raportorilor și responsabililor și credem că merită cu toții o mărire semnificativă de salariu, pentru toate aceste amețeli oficiale!

 

Este cât se poate de clar că războiul electoral a și început, iar deputatul Kereskenyi se pare că nu mai are nicio treabă cu parlamentul, din moment ce tot trage niște sulițe mărunte și meschine, înspre Coica.

Acuzele și promisiunile lui sunt de toată jena, iar vicleanul edil șef oltean se pare că este tot mai liniștit, văzând jalnica prestație udemeristă!

Unde mai pui că UDMR Satu Mare, prin glasul iresponsabil al unor consilieri locali,a făcut epocala gafă de a pretinde ca pe Monumentul Limbii Române să se scrie și ungurește, ceea ce i-a retezat lui Gabor, puținele voturi care i-ar fi putut veni dinspre români.

Guerilla aceasta…urbană seamănă cu cea a ciorilor – și aici nu ne gândim la nicio conotație rasistă – care, în ciuda tuturor strategiilor de stârpire a acestora, mai mult sau mai puțin ecologică, sunt adevăratele stăpâne peste arboretul din Grădina Romei.

Ciorile acestea seamănă până la confuzie cu politicienii noștri expirați, care croncănesc toată ziulica pe la posturile TV locale, încercând să se reinventeze precum o altă pasăre, din propria cenușă a ratărilor politice personale.

Și iată că în ring intră cu hotărâre, un alt personaj revolut, nea Horică candidatul fără frică, cacofonia este inevitabilă, care vrea acum să se miște ceva mai… popular pe scena și așa șubredă ,a politichiei sătmărene.

Șansele lui sunt aidoma celui sacrificat la Crăciun dar vorba aia, de ce să nu încerci în 2016 cu degetul, acolo unde acum 20 de ani ți-ai băgat mâna până la cot?

Uf! Că greu mai e! Se propun tot soiul de nume de candidați dar pare-se că sătmărenii nu prea mai pot fi păcăliți cu panglicari și circari.

Oferta actuală este foarte departe de ceea ce are nevoie cu adevărat această urbe nefericită, încremenită și înțepenită de incompetența, delăsarea, obtuzitatea și superficialitatea conducătorilor ei, de ieri și de azi!

Dar asta este deja o altă discuție și poate că va trebui să organizăm o dezbatere publică, pentru că nu mai putem lăsa soarta acestui oraș pe mâna unor inși care habar nu au cu ce se mănâncă administrația publică locală!

Știm deja cu exactitate numele următorilor candidați și-i vom înșira în ordinea cronologică a anunțului făcut, cu mai mult sau mai puțin tam – tam: Kereskenyi Gabor (UDMR), Adrian Cozma (PNL), Ioan Opriș (UNPR) și Horea Anderco (PMP).

Ciudat, dar încă PSD Satu Mare nu și-a anunțat candidatul și nici ALDE. Să fie oare vorba aici, despre niște negocieri (mult mai) îndelungi?

Deocamdată nu știm dar o hotărâre tot va trebui luată până ce nu fură alții startul de tot, deși vorba aia, poți să alergi de unul singur și s-ajungi pe locul doi!

 

Am văzut mai zilele trecute niște turiști străini care se chinuiau să fotografieze clădirea Muzeului de Artă, evitând uriașul tomberon montat chiar în fața imobilului.

În urmă cu câteva luni a fost sunat viceprimarul Roca, cu rugămintea de a muta această jegoasă pubelă din fața unui monument istoric.

Omul s-a și executat, nevoie mare, și în scurtă vreme, tomberonul cu pricina, a dispărut din peisaj. Ai fi zis că totuși, trăim într-o lume normală!

Poate că în alte părți o minune ține trei zile dar la noi, ca la nimeni, nu a apucat acest termen de grație, din moment ce monstruoasa pubelă a reapărut exact în locul inițial, după numai două zile, spre stupefacția tuturor! Ce ți-e scris în frunte ți-e pus, mai ales atunci când pe inscripție scrie cu litere galbene și cât se poate de lăbărțate, ”Florisal”!

Este de-a dreptul strigător la cer să constați că înșiși edilii acestui oraș urâțesc cu bună știință, puținele locuri cu adevărat frumoase din urbea aceasta!

Tomberonul buclucaș este așezat exact la intrarea în Centrul de Informare Turistică a județului Satu Mare și nu e greu să vă imaginați oroarea turiștilor la vederea acestuia!

Din păcate, Centrul Vechi al orașului nu este cu nimic mai atrăgător decât cartierul Solidarității, partea lui înfiorătoare, dinspre lacul Cubic!

Curve murdare, cerșetori agresivi, clădirea Dacia, orbită de un mash sinistru, tomberonul de care v-am povestit, clădirile de pe ZsidoKorzo, macerate de igrasie și gata să se prăbușească, direct în capul trecătorilor, cam aceasta este actuala ofertă turistică a vechiului Sătmar!

Concluzia nu poate fi decât una singură: actualii edili ai orașului nu iubesc deloc Sătmarul și pur și simplu li se fâlfâie dacă acesta a ajuns să arate îngrozitor!

O schimbare totală de imagine și de…imaginație este acum mai vitală decât aerul pe care îl respirăm, altfel Sătmarul va ajunge un uriaș tomberon, aidoma celui care tronează în fața Muzeului de Artă, ca semn al umilirii totale a identității spirituale a orașului nostru de pe Someș!

 

Tomberon cu Trombon