Dragobetele ăsta, chiar căa devenit o maimuțăreală penibilă! Până ce nu am fost invadați de Valentinul american, nici dracul nu știa nimic despre orbetele acesta de Dragobete, o sărbătoare anonimă dintr-un sat dâmbovițean!

Spectacole, să iubim românește și alte idioțenii protocroniste, nu fac altceva decât să arunce în cel mai hilar penibil, un sentiment atât de frumos.

Trăim într-o lume nebună, care nu mai are nicio măsură și nici urmă de bun gust.

Pe toate le-am fi suportat cu stoicism, știm bine că trăim într-o țară primitivă dar organizarea unei șezători de Dragobete în stil oșenesc, întrece orice măsură!

Acolo unde te-ai aștepta ca folclorul autentic să fie apărat cât de cât, numai dacă ne gândim la invazia modernistă din zonă, iată că se organizează astfel de infamii…etnografice!

Dacă noi greșim, atunci am aștepta câteva argumente pertinente care să susțină aceste manifestări bete de dragobete, chiar în inima Țării Oașului!

Întrebăm și noi dacă în tradiția oșenească există acest obicei, specific unui singur sat din sudul României?

Dacă totuși există dar are alt nume, atunci să ni se spună cum se celebra la oșeni Zeul Iubirii?

Vă pune cineva să vă dați în stambă chiar atât de urât, stimați organizatori?

Sau probabil că după ce satul oșenesc a fost distrus în cel mai groaznic mod posibil, înlocuindu-se frumoasele case tradiționale oșenești cu niște mastodonți hidoși, a venit rândul pervertirii periculoase a folclorului autentic?

Poate așa se explică și pustiul din muzeul în aer liber din Negrești Oaș, singurul de acest gen din întreg județul, unde casele tradiționale, cele despre care marea expertă în etnografie, deputata Andreea Paul, spunea că sunt ”case moleculare”, nu sunt altceva decât niște găoace pustii, asezonate cu câteva tablouri ciudate care nu știm ce caută acolo.

Să nu mai vorbim despre penibilul situației atunci când se vizitează biserica de lemn adusă din Lechința, unde ghidul muzeului nici măcar nu știa unde este întrerupătorul de curent electric, astfel că vizitatorii au trebuit să se mulțumească cu o jenantă orbecăială prin splendida bisericuță!

Și dacă te plimbi prin muzeul acesta, neapărat vei ajunge la casa tradițională cu termopane, un soi de girafă aflată într-un grajd țărănesc, o adevărată blasfemie la adresa oricărei idei de aranjare și etalare muzeistică!

Cam acestea sunt ciudățeniile din Negrești Oaș! Că dacă nu avem o zi a îndrăgostiților în Oaș, apoi musai trebuie să copiem una, așa plesneală, așa, ca să mai bifăm o acțiune cât se poate de bizară și de indigestă…

 

Una dintre instituțiile aflată de tare multă vreme în stare profund comatoasă, este Biblioteca Județeană, spațiul în care ar trebui să se desfășoare activitățile și evenimentele literare importante ale județului.

Sunt două cenacluri literare în Sătmar dar niciunul nu are loc la bibliotecă, deși spații sunt har Domnului, că doară ne lăfăim pe bani grei în spațiul altora!

Aproape nimeni nu-și mai amintește cine este directoarea instituției, din moment ce toată treaba este lăsată pe seama adjunctei, unde mai pui că nici contabila șefă nu prea dă la serviciu, bolnavă și asta, iar atunci când totuși mai ajunge pe acolo, este aidoma curcii între lemne și, pentru că habar nu are de contabilitatea bugetară, blochează orice acțiune a instituției!

Atunci pe cine să mai mire faptul că activitățile acestei importante instituții de cultură se rezumă la desene pe asfalt, origami ori sfaturi maritale pentru elevii de clasa a IX a!

De o bună bucată de timp încoace, pur și simplu instituția asta nu a avut parte de o conducere competentă, care să iubească nobila activitate de promovare a cărții!

Dacă la asta mai adăugăm și faptul că, la sfârșit de săptămână, atunci când oamenii ar avea timp să mai citească o carte, biblioteca este închisă, avem tabloul complet al dezinteresului acut pe care această instituție publică de cultură îl manifestă față de sătmărenii iubitori de lectură.

Părerea noastră este că dacă menejerița bibliotecii este mai mereu bolnavă și lipsește cu lunile de la serviciu, atunci ar fi cât se poate de moral ca pur și simplu să-și dea demisia din funcție și să lase să vină la cârmă o persoană sănătoasă, care să se ocupe mai serios de instituția asta năpăstuită.

Am enumerat doar câteva din hibele acestei instituții deși sunt încă destule, cumar fi clasificarea pur și simplu aiuristică a cărților, dar vom reveni cu noi și noi subiecte, asta după ce se va întoarce menejerița la slujbă, un soi de ”attendant Godot”, de cea mai pură extracție…

 

Atunci când s-a hotărât să (re)candideze la Primăria municipiului Satu Mare, Horea Anderco a crezut că a trecut suficient timp de la cei șapte ani de haiducie pe care i-a petrecut ca edil șef, din 1996 până în 2003.

Defapt, Horică nici nu și-a făcut prea greșit socotelile: bani are gârlă, aură de martir băgat în pușcărie pe nedrept, așijderea, contracandidați irelevanți, etc., etc.

Sigur, omul știe că nu are nicio șansă să mai revină pe tron dar crede că doi-trei consilieri, tot o să scoată.

Unde mai pui că iarăși este în cărți, iar îl caută unii și alții, iar acest lucru este extrem de important pentru un ego atât de gonflat ca al dumnealui.

Cei mai alarmați sunt, fără îndoială, liberalii și asta pentru că este cât se poate de evident că Horea Anderco va rupe voturi numai din dreapta eșichierului, tocmai de acolo de unde liberalii așteaptă izbăvirea.

Deja au și avut loc câteva întâlniri de taină între peneliștii lejer îngroziți și pemepiștii lui Horică, prin tot felul de hogeacuri ascunse, numai ca să tatoneze deocamdată, fierbintele teren la arealului electoral!

Gândiți-vă doar la urgia care ar urma în PNL dacă partidul face la Satu Mare, în alegerile locale, un scor prost!

Cum se vor rostogoli capetele, unul după altul, fără vreo milă. Știm exact că o doamnă suspusă, pre numele ei Andreea, așteaptă răbdătoare să demonstreze la București ce lideri anemici are partidul la Satu Mare!

Deci, după cum bine puteți vedea, situația peneliștilor sătmăreni este cât se poate de complicată, unde mai pui masivele migrări ale nemulțumiților, spre ALDE și chiar spre PMP!

Nemulțumiții veniți din vechiul PNL se refugiază la ALDE iar cei din vechiul PDL fug la PMP, deși să știți că există și excepții, dar toate la timpul lor!

Adevăratul masacru de abia începe, atunci când se vor face listele cu candidații la alegerile locale.

Pentru că în cele mai multe comune și orașe, foștii peneliști și pedeliștii nu se înțeleg deloc care e mai tare în parcare, așa că vor urma inevitabile divorțuri.

Acestea fiind constatate, Horică mustăcește cu spor și simte în nări că iar i-a venit vremea, e drept, nu ca în 1996 sau 2000, dar orișicum, o carte valabilă tot mai poate juca!

Acum scormonește de zor printre ruinele mandatelor sale, să mai scoată din adâncuri niscaiva realizări edilitare din acea vreme, deși nu prea are cu ce se lăuda, dar acum, la ceas de vâlvă și zaveră, orice diversiune poate fi utilă!

A mai rămas o singură necunoscută, cea de pe partea fostei alianțe de guvernare dar și decizia acesteia în ceea ce privește candidatura la primăria municipiului Satu Mare, nu va fi de natură să-i îmbucure prea mult pe liberali!

Și uite așa, intrăm în hora alegerilor cu figuri noi, venite, e drept, dintr-o istorie politică veche și, după câte au detectat antenele noastre, mai urmează câteva surprize, repetăm: nu foarte plăcute pentru peneliștii noștri!

 

Andercomedia