Zeci de camioane cară zilnic arbori tăiaţi ilegal fără ca nimeni să nu facă nimic

Mafia pădurilor se desfăşoară în voie în Satu Mare. Am relatat recent despre furturile de pădure din zona Medieşului Aurit, unde parcă s-au mai potolit lucrurile pentru o scurtă vreme. Redăm astăzi cazul pdurilor din zona oraşului Negreştiului Oaş. Zilnic se defrişează ilegal şi se cară zeci de tone de lemne. Fauna se strică pe zi ce trece, reclamaţiile sunt multe iar autorităţile ridică din umeri. Deşi au fost foarte foare reclamaţii depuse la instituţii în continuare se taie în voie.

Ajunse într-o situaţie disperată, mai multe persoane nemulţumite au depus sesizări la redacţia ziarului nostru. Oamenii spun că pădurile se taie ilegal şi deşi se fac sesizări nimeni nu ia măsuri concrete. Cine ştie, poate încrengăturile sunt mult mai adânci decât par şi ajung la nivel foarte înalt.
Pe râul Tur de exemplu, sunt mai mulţi proprietari de pădure care găsesc zilnic cioate. Le găsesc şi cu ele rămân. Chiar dacă s-a schimbat legislaţia şi ar trebui aspru pedepsiţi cei care taie arbori nemarcaţi, legea pare o simplă poveste în zona Oaşului. Cei implicaţi o cunosc, doar că se comportă de parcă ar fi făcută pentru fraieri, nu pentru ei.

poze tur 004a
Reclamanţii au depus sesizări la Primăria Negreşti Oaş, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Garda de Mediu, au anunţat Poliţia şi Jandarmeria dar degeaba.
Pe lângă furtul de material, oamenii au reclamat că se şi distruge mediul cu transportul acestuia, adică este transportat pe afluentul Turului cu utilaje grele iar în apă se revarsă uleiuri de la motoare, motorină, nămol de pe maluri. Sunt distruse astfel şi puţinele vieţuitoare care au mai rămas. Celuloza căzută în apă şi celelalte uleiuri devin pur şi simplu otrăvitoare pentru peşti. Este un adevărat dezastru natural, ecosistemul fiind distrus cu bună tiinţă, cu complicitatea tacită a autorităţilor.
Zona Negreştiului poate fi considerată una aproape virgină, ar fi un loc ideal pentru turism, probabil că dezvoltând acest segment s-ar atrage mult mai mulţi bani decât cu defrişări. Se lucrează de peste 25 de ani la proiectul Luna Şes, acum este în fază destul de avansată şi ar fi păcat ca zona să fie efectiv distrusă.

Pădurarii întorc spatele…
Situaţia dezastruoasă i-a făcut pe unii proprietari de păduri să dea mâna cu infractorii. Adică dacă tot li se fură pădurea, unii dintre ei preferă să o vândă la negru, să nu anunţe Poliţia că le-a fost furată decât în situaţii extreme. Astfel, primesc bani la negru şi le dau voie explotatorilor de masă lemnoasă să le taie din copaci, fără să fie marcaţi. Ei spun că măcar se aleg cu ceva, dar această gândire nu este un aocmai sănătoasă pe termen lung. Probabil pe termen scurt le folosesc banii primiţi, dar pe termen lung va fi un adevărat dezastru.
“Omul particular îşi mai vinde pădurea la negru pentru că oricum i-o fură. Şi asta se întâmplă cu acordul pădurarului, că altfel nu se poate. Întoarce spatele şi nu vede”, ne-a mărturist revoltată o persoană păgubită.
De multe ori se anunţă Poliţia şi Jandarmeria. “Oamenii legii” vin la faţa locului şi spun că nu pot interveni deoarece pădurea e proprietate privată. Ba mai sunt cazuri când se mai şi supără că au fost deranjaţi.

Apa negreştenilor, poluată cu bună ştiinţă
Din Tur se alimentează cu apă o bună parte a oraşului Negreşti Oaş, iar în urma secetei din această vară oraşul a rămas câteva zile fără apă. Este cunoscut faptul că secetele sunt produse din cauza defrişărilor, copacii menţinând o anumită uminidate. Şi mai grav este că apa poluată de cei care defrişează ajunge la robinetele negreştenilor. Reclamaţiile au ajuns şi la Apaserv, care s-a străduit să rezolve problema. Angajaţii Apaserv au găsit lemne tăiate, lemne trase prin apă, au sesizat organele , dar rezultatele nu se cunosc nici astăzi.

Soluţii?
Potrivit unui studiu Greenpeace, România pierde 3 hectare de pădure în fiecare oră. În perioada 2009-2012 s-au înregistrat în total la nivel naţional 31.456 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, soldate cu amenzi sau dosare penale. Cele nesesizate au fost poate de zece ori mai mari. În 2012 au fost exploataţi potrivit datelor oficiale peste 19 milioane de metri cubi de lemn, dintre care 3 milioane au fost achizitionaţi de compania austriacă Schweighofer. Specialişti şi reprezentanţi ai ONG-urilor de mediu vorbesc despre o crimă organizată la nivel de stat şi propun câteva soluţii pentru combaterea defrisărilor: internaţionalizarea problemei şi constituirea unui Birou Civic, ca platformă de acţiune comună a ONG-urilor implicate în lupta impotriva defrişărilor.