Noi acuzații privind integritatea șefei DNA, Laura Codruța Kövesi, au pus în mare dificultate sistemul de putere din Ro­mânia, sistem care s-a sprijinit explicit pe ”lupta împotriva co­rupției”. Marţi, 27 septembrie 2016, Sebastian Ghiţă se auto­denunţă la Parchetul General ca fiind unul dintre autorii unei mârşăvii în cazul lucrării semnate de Codruţa Kovesi, şi anume că în vara lui 2012, raportul Co­mi­siei de experţi (pe baza căreia CNE a dat decizia) a fost scris în sediul Guvernului. După ce-a fost scris, Sebastian Ghiţă a mers, ca şi alţii, prin ţară, pentru a obţine semnăturile Comisiei de experți, care nu se întrunise niciodată. Imediat, Traian Bă­sescu intervine public pentru a susţine că el ştia de afacerea asta din 2014. Plagiatul șefei DNA, Laura Codruța Kovesi este do­vedit de multă vreme,  lipsește însă  confirmarea unui for oficial, așa cum este CNATCDU, dar pentru opinia publică sunt suficiente dovezile prezentate până acum. Prima sesizare a plagiatului Laurei Codruța Kövesi apar­ține Grupului de Investigații Politice, condus de Mugur Ciu­vică, în 2012. Jurnaliștii Grupului au postat la acea dată un tabel meticulos cu pasajele copiate de procuroare și textele originale, semnalând și erorile de transcriere a unor note. De aici rezultă foarte clar că nu e nevoie de mari specialiști pentru a vedea acest lucru, căci și un copil de 10 ani poate constata că un text este copiat. În treacăt fie spus, tezele acestea de doctorat ale polițiș­tilor, procurorilor, generalilor, pe teme de securitate, infracțio­na­litate transfrontalieră etc. sunt doar jalnice insăilări de fraze standard și clișee administrative.
Mai târziu plagiatul a fost confirmat de ”Indexul suspiciunilor de opere plagiate în România”, o platformă inițiată de un grup de profesori de la Universitatea din Cluj (GRAUR) și dedicată furtului academic.  La această vreme însă, exact ca în cazul lucrării lui Victor Ponta şi al tuturor lucrărilor ulterioare acu­zate de plagiat: Gabriel O­prea, Petre Tobă, Codruţa Kove­si, Procurorul General respinge acuzaţiile şi sesizează CSM.Sesizarea ajunge mai întîi la CNATCU, organismul abilitat să analizeze cazurile de plagiat.
Pe 18 iunie 2012, ediția online a revistei Nature îl acuză pe Victor Ponta că și-a plagiat teza de doctorat din 2003. Pe 29 iunie 2012, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Di­plo­melor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) decide că Victor Ponta a plagiat.
Foarte interesant! Deși depus mai înainte de cel al lui Ponta, dosarul Kovesi nu e luat în dis­cuție! La vremea respectivă, Co­druţa Kovesi trecea drept om al echipei Traian Băsescu.În acest context, presa, mai toată de partea lui Traian Băsescu, trece sub tăcere dosarul Kovesi.  Victor Ponta răspunde punându-l pe Liviu Pop, ministru USL al Educaţiei, să respingă CNATDCU şi să transfere judecarea plagiatelor la Consiliul Naţional de Etică.Asta se întîmpla pe 29 iunie 2012. Noul organism, CNE, se întruneşte şi decide pe 19 iulie 2012 că Victor Ponta n-a plagiat. Asta după ce Comisia Tehnică a CNE decisese că n-a plagiat. Comisia Tehnică a CNE decide în 27 iulie 2012 că lucrarea lui Kovesi nu e un plagiat. Acelaşi CNE (înfiinţat, repet, de Liviu Pop pentru a-l albi pe Victor Ponta) se întruneşte pe 5 septembrie 2012 şi decide că lu­crarea Codruţei Kovesi nu e plagiată.
Din 29 iunie 2012 şi pînă în 2 martie 2016, tezele demnitarilor sînt judecate de CNE.În 8 iulie 2015, tot CNE decide că Gabriel Oprea n-a plagiat. Pe 26 noiembrie 2015, Petre Tobă, acuzat de presă de plagiat, se adresează CNE pentru a fi judecat. Se iscă tărăboi.Pe 2 martie 2012, Guvernul Cioloș decide, pentru a pune capăt scanda­lu­rilor, ca judecarea plagiatelor să revină la CNATDCU. Organismul e restructurat din temelii, astfel încît deciziile sale să nu mai fie suspectate. Noul organism judecă tezele albite de CNE:Victor Ponta, Gabriel Oprea, Petre Tobă. Tezele sînt declarate plagiat!Normal ar fi fost ca noul organism să discute şi teza Co­druţei Kovesi suspectată c-a beneficiat de bunăvoinţa CNE. Acest lucru nu se întâmplă.
Cazul Kövesi are particu­laritățile lui ieșite din comun. Acesta reamintește că procu­roa­rea șefă a DNA este personajul emblematic al luptei anti­corup­ție și ea ar putea fi supusă unor presiuni acerbe din partea celor anchetați. Unele acuzații par îndreptățite, altele mai puțin, dar ceeea ce scade credibilitatea acu­zatorilor este că par motivaţi exclusiv de resentiment. Acest fapt a permis Laurei Codruța Kövesi, cel puțin până acum, să-și păs­treze poziția. De aici înainte faptele ar trebui să intre pe fă­gașul normal: întrunirea CNATCDU în noua sa com­ponență și examinarea tezei incriminate.
Cred însă că în paralel, ca o consecință a denunțului lui Sebastian Ghiță, ar trebui firesc urma să se deschidă şi o acțiune penală împotriva demnitarilor care au participat la falsificarea raportului din 2012. Analizând la ,,rece” faptele puse sub semnul prezumţiei de nevinovăţie în cazul Kovesi, spun următoarele: Din faptul că raportul a fost scris de altcineva decît membrii Comisiei nu înseamnă în chip automat că lucrarea Codruţei Kovesi e plagiată. Da, dar Scandalul a făcut ca în spaţiul public să reapară paginile puse faţă-n faţă şi subliniate cu roşu. Da, dar decizia că n-a plagiat a fost luată de un organism despre care toată lumea a susținut la vremea respectivă că e unul de albire a plagiatelor comise de demnitari: CNE. Şi având în vedere că decizia de neplagiere a aparţinut unui organism dubios, care i-a albit pe Victor Ponta şi pe Gabriel Oprea, normal ar fi ca noul organsimsă se întrunească de urgenţă şi să analizeze şi lucrarea Codruţei Kovesi.
Lucrul cel mai normal şi moral ar fi fost ca însăşi şefa DNA să ceară asta, mai ales că susţine sus şi tate că n-a plagiat. N-a făcut-o însă.E o decizie catastrofală, pentru că acuzaţiile care se rostogolesc în spaţiul public pot fi curmate doar de o decizie a noului organism. Eu fiind cam sceptic, mă îndoiesc că teza Codruței Kovesi va fi verificată de CNATDCU. Cum să judece niște pământeni pe ,,Sfânta Jeanne d’Arc României”?!

Andrei Ardeleanu