Un nou scandal stă să izbucnească

Ministerul Mediului vrea să impună restricții fără să consulte cetățenii

Un nou scandal de proporţii este pe cale să izbucnească în judeţul Satu Mare. După ce extinderea ariei protejate râul Tur s-a făcut oarecum din birou şi fără a fi consultată populaţia sau administraţia locală, lucru care a generat o serie de conflicte, acum se pregăteşte includerea râului Someş şi a zonei Măgura Batarci în categoria ariilor protejate. De data aceasta a fost programată o dezbatere publică, ce a avut loc astăzi la Palatul Adminstrativ, însă după cum a remarcat şi prefectul Eugeniu Avram, a fost mai degrabă o întâlnire decât o dezbatere din moment ce persoana responsabilă de la Ministerul Mediului, cea care trebuia să răspundă la întrebări, nu a ajuns.

Studiu făcut din birou?

Despre includerea Someşului în ariile protejate s-a aflat de abia în urmă cu câteva zile, iar termenul pentru depunerea unor întâmpinări a fost de 10 decembrie. În condiţiile în care termenul este foarte scurt şi nu se cunoaşte zona exactă, mulţi dintre participanţi au fost de părere că această decizie a fost deja luată la nivel de Bucureşti, pentru a nu se declanşa procedura de infrigement de către Bruxelles. De remarcat este faptul că au fost cuprinse şi sute de hectare de pădure de lângă Someş, în care s-ar putea plimba castorii. Deşi vânătorii susţin că nu au văzut castori, cei care susţin proiectul afirmă că au filmări în care se văd urme, adică excremente de animale.

Reprezentantul APM, Ioan Man, a precizat de ce anume se urmăreşte extinderea ariilor protejate, şi anume: “pentru că România trebuie să îşi extindă ariile protejate, altfel riscă infringement-ul”.

Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare, din documentaţie reiese că se cere introducerea râului Someş pentru protejarea unor peşti, a castorilor şi vidrelor.

Încă de la începutul întâlnirii, prefectul Eugeniu Avram a solicitat studiile care au stat la baza introducerii acestor zone în Natura 2000 pentru a se vedea exact care sunt speciile protejate.

“Nu vreau să incit la altfel de discuţii decât cele constructive. Pentru că dacă nu sunt studii ştiinţifice la baza propunerilor nu are rost să ne întâlnim şi să vorbim. Pentru că totul trebuie să pornească de la nişte lucruri reale, nu din cărţi, nu din auzite, nu din poveşti. Asta este întrebarea mea la care vreau să primesc răspuns”, a declarat prefectul Avram.
Reprezentantul Grupului Milvus, Nagy Attila Andras, a încercat să îi răspundă prefectului Avram spunând că cercetarea a fost efectuată pe teren de către doctorul Oţel Vasile, însă a fost contrazis de profesorul universitar dr. Găvrilă Ardelean, prorector al Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”. El susţine că studiile sunt eronate, şi, cel mai probabil, studiile s-au făcut din birou. “Spuneţi-mi, vă rog, când a fost domnul Oţel Vasile în Satu Mare? La documentaţia supusă avizării au apărut o serie de greşeli. De exemplu, specii vegetale de plante care nu trăiesc în România decât în Dobrogea. Deci, constatări suplimentare. Asta ce înseamnă?! Că foarte multe treburi s-au făcut din birou. Şi se vede că şi acţiunea asta vrea să fie tot din birou”, a declarat Găvrilă Ardelean.

 

Cum se va interveni la albia râului, în caz de pericol de inundații?

Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Satu Mare, Carmen Spătărel, a confirmat spusele lui Vasile Andrieş, atrăgând atenţia că se riscă blocarea activităţii instituţiei.

“Ministerul Mediului trebuie să fie informat că nu intră în infringement din cauza judeţului Satu Mare, care are probleme specifice. Ar putea găsi aceste arii protejate în alte judeţe cu suprafaţă mult mai mare, care nu afectează bunul mers. Domnii primari trebuie să conştientizeze aceste lucruri, căci se paralizează orice activitate şi trebuie să ne gândim dacă vrem apărare împotriva inundaţiilor sau vrem altceva. Toţi suntem ecologişti, dar până la o limită. Ariile se fac pe bază de studii şi ni se pare corect ca aceste propuneri să pornească de la noi din judeţ. Aşa s-a întâmplat şi cu Turul. Efectiv ne-am trezit cu o arie protejată şi nu ne-a întrebat nimeni”, a precizat Carmen Spătărel.

 

Restricțiile vor duce la sărăcie

Omul de afaceri Ioan Ghere a spus că înainte de se lua o decizie ar fi nevoie de un studiu de impact, care să cuprindă atât părţile pozitive, cele negative cât şi măsurile pentru despăgubirea persoanelor care deţin proprietăţi în zona vizată. Altfel, ar putea să apară o serie de divergenţe cum s-a întâmplat cu ferma piscicolă de la Adrian, aflată în aria protejată râul Tur, unde i s-au impus o serie de restricţii şi  fost amânat cu o serie de avize de către custodele râului. Acum omul de afaceri se află în instanţă cu Societatea Carpatină Ardeleană.

Ioan Ghere a explicat că persoanele care susţin necondiţionat extinderea ariilor protejate fără a fi luate în considerarea părerilor proprietarilor de terenuri o fac într-un mod greşit, adică se pune mai presus bunăstarea animalelor decât a oamenilor. În aria protejată râul Tur oamenii nu au voie să-şi are terenurile cu tractoare şi nici să-şi adape vitele în Tur, însă nu primesc în schimb niciun fel de ajutor. El consideră că înainte de a se lua o decizie trebuie ascultate toate părţile, trebuie analizate foarte bine toate propunerile şi obligatoriu trebuie despăgubiţi cei care sunt afectaţi.

Foarte nemulţumiţi au fost şi primarii comunelor, aceştia neştiind nici măcar terenurile cuprinse în proiect. Primarul comunei Dorolţ, Mihai Găman, a cerut explicaţii cu privire la sutele de hectare de pădure cuprinse şi motivul includerii în proiect. El spune că este pentru ecologie dar trebuie să-i informeze pe cetăţenii care au terenuri acolo.

Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare, Vasile Andrieş, a solicitat să fie cerut şi răspunsul oficial al Apelor Române cu privire la acest aspect întrucât pe Someş s-au făcut mai multe lucrări de corectare a cursului. În urmă cu mai mulţi ani Someşul a ajuns la doi metri de dig la Berindan şi a fost nevoie de intervenţie, altfel riscând să se producă un dezastru. Dacă Someşul ar fi arie protejată acest tip de intervenţii ar fi îngreunat.

 

Critici la adresa custodelui din Aria Protejată Râul Tur

La rândul său, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Satu Mare, Daniel Dragoş, a fost critic la adresa custodelui ariei protejate râul Tur, explicând că pentru vânătoare este nevoie de acceptul acestora, deşi există cote aprobate de şefii lor de la Bucureşti. El a precizat că vidra şi castorul sunt oricum protejate de lege, împuşcarea lor se pedepseşte, deci oricum sunt protejate, astfel că nu ar fi nevoie de un sit Natura 2000.

Reprezentanţii Primăriei Satu Mare au susţinut că din cele 500 de hectare de pădure care urmează să intre în aria protejată a râului Someş nu mai puţin de 380 de hectare aparţin municipiului Satu Mare, ceea ce înseamnă că municipiul Satu Mare nu mai poate interveni cu metodele clasice la recoltarea masei lemnoase.

Discuţiile pe acest subiect au continuat, fără ca vreo persoană să poată răspunde punctual întrebărilor şi să explice ce restricţii s-ar impune.

Prefectul Eugeniu Avram le-a promis celor prezenţi că deşi instituţia sa nu este implicată în acest proces, va trimite informări la conducerilor ministerelor din București și va încerc să găsească o formulă care să nu nemulțumească pe nimeni.